In prezent, exista sase scoli importante de analiza tranzactionala (AT), prin scoala intelegand un subgrup care a dezvoltat o abordare psihoterapeutica bazata pe experienta clinica, are contributii specifice la teorie si practica si este recunoscut ca un centru pentru training, tratament si cercetare. Aceste scoli sunt: Cathexis Institute, Huron Valley Institute, The Miniscript School, Radical Psychiatry, Scoala Tranzactiilor Sociale si Institutul de Vest pentru terapie de grup si de familie.
Principiile care stau la baza analizei tranzactionale situeaza oamenii pe pozitii egale, capabili sa gandeasca pentru ei insisi si sa-si gaseasca propriile solutii. "Eu sunt ok - Tu esti ok" este cea mai cunoscuta expresie a scopului AT de a stabili si intari pozitia care recunoaste valoarea fiecarei persoane. AT considera oamenii ca fiind ok, deci capabili sa se schimbe, sa se maturizeze si sa interactioneze adecvat.
Pentru a intelege comportamentul unei persoane in AT sunt descrise trei stari ale eului: Parintele, Adultul si Copilul, care difera de supraego, ego si id, prin aceea ca ele nu sunt manifestari ale eului, ele reprezentand comportamente vizibile si nu constructe ipotetice.
Modelul lui Freud si modelul starilor Eului nu se suprapun si nici nu sunt acelasi lucru, dar nici nu se contrazic, sunt doar doua maniere diferite de a prezenta Personalitatea. O stare a Eului este un ansamblu coerent de comportamente, ganduri si sentimente. Este modul nostru de a ne exprima Personalitatea la un moment dat. Un concept important in AT il reprezinta asa numitele jocuri psihologice manipulative. Aceste jocuri psihologice sunt definite ca niste pattern-uri sociale disfunctionale, cu scopul de a obtine recunoasterea celorlalti (stroke-uri), dar de fapt intaresc conceptia negativa despre sine si mascheaza exprimarea directa a gandurilor si emotiilor. Jocurile au un caracter repetitiv si blocheaza comunicarea, determinand in acelasi timp sentimente negative de o parte si de cealalta.
a. tranzacţiile paralele
În tranzacţia complementară răspundem interlocutorului din starea pe care ne-a solicitat-o.

Regula I a comunicării, după Berne:
"Cât timp tranzacţiile rămân paralele, comunicarea poate continua nelimitat".
b. Tranzacţiile încrucişate
Când tranzacţiile nu sunt paralele (cineva vorbeşte din starea de părinte şi interlocutorul răspunde din starea de adult) are loc o tranzacţie încrucişată.

Regula a II-a a comunicării, după Berne:
"Când o tranzacţie este încrucişată, comunicarea este întreruptă".
c. Tranzacţiile ascunse
În acest tip de tranzacţii, alături de mesajul explicit - stimul verbal direct, se transmit şi mesaje ascunse - la nivel emoţional, non-verbal. Întotdeauna implică cel puţin două stări din cele trei descrise anterior. Adesea mesajul aparent este direcţionat Adult spre Adult, în timp ce mesajul psihologic este emis de către Părinte sau de către Copil.

Regula a III-a a comunicării, după Berne:
"Comportamentul apărut în urma tranzacţiilor ascunse este determinat la nivel psihologic şi nu la cel social".
Jocuri psihologice
Fiecare dintre noi avem anumite forme automatizate de comportament (jocuri) ce urmează anumite reguli:
- presupune interacţiunea dintre două sau mai multe persoane
- implică întotdeauna tranzacţii ulterioare
- se termină întotdeauna cu un beneficiu secundar
- se desfăşoară fără ca starea de adult să fie conştientă
- sunt repetitive
De obicei, jocurile sunt utilizate în dorinţa noastră de a fi recunoscuţi de ceilalţi.